am moștenit pielea albă a mamei,
iubirea față de lalele și albastrul sărat al mării.
am moștenit rânduri din cărți,
care mi-au devenit abecedar
și gustul pietros de vin de țară.

am moștenit plânsul
și mersul în tălpile goale,
pe bolovani de pământ uscat.

și urletul dinainte de naștere mi-a rămas
și sângele închegat de copil ocrotit.

mi-am înfiletat inima ca pe un bec
și-acum toată privirea mi-e sugrumată de căutări.

Lasă un comentariu