Altfel

Mi-a ajuns pana-n maduva nelinistii 
Curentul dintre oamenii ce trec pe langa mine.
Incerc sa citesc cate ceva printre pasii lor,
Dar nu ramane decat un vuiet al corpurilor
Care inghit hapsan cerul gri.
Si cu cata sete gesticuleaza din priviri.

Cu cata incrancenare isi unesc pupilele dilatate,
Cand vor sa-si dovedeasca slabiciunea.
Ce cara dupa ei?
Ce atarna atat de greu de umbra lor cocosata?

Ne botezam fiecare suferinta.
Ursitoare dragute vin sa descante 
Momentele in care ne sufocam 
Si ne ghemuim in mijlocul strazii sa ne trezim din vis.
Ne mai alinta din cand in cand cate-o pisica nespalata,
Cate-un caine flamand
Si iti dai seama ca se poate si mai rau.

Timpul traieste altfel fata de noi,

Zilele din fiecare
Isi fac toaleta diferit.
Mai murdare sau mai curate…
Sunt luate pe semnatura.

Publicitate