Practici pentru inima noastra

Daa, am revenit!!! Am avut din nou o pauza, dar decat sa scriu asa aiurea prefer sa-mi adun gandurile. Ma, ce sa zic, nu sunt intr-o perioada foarte buna a vietii mele, dar e bine. Stiti ce imi place, ca de fecare data cand ai parte de un lant de lucruri rele vine si un lucru bun de care de agati pentru a capata putere si pentru a merge mai departe. Acum cateva zile am aflat ca sunt bugetara….suupeeerrb zic. Am scapat de dat 20 de milioane, prin urmare nu va mai trebui sa ma stresez de unde o sa fac rost de bani pentru taxa. Despre munca in presa…ce sa zic, daca nu esti tare de inima e cam nasol. Stiu ca o sa par usor naiva( ei pe naiba par, chiar sunt :))) ) dar mi-ar placea enorm sa se fabrice o „Solutie a uitarii” care sa ne ajute sa uitam de probleme…hehe, nu va ganditi la tampenii ca acea „solutie” deja existenta se exclude. NU ar fi fain sa apara un sirop miraculos, te duci la farmacie si ii spui doamnei…”doamna, sufar enorm, nu-mi iese nimic, ce-mi recomandati?”  scoate tipa un sirop si iti zice „avem <Amnezin Forte>, 2-3 picaturi pe zi si probemele dvs vor disparea” :))) . Evident , facem haz de necaz, dar serios, se intampla prea multe lucruri, am luat-o prea razna sa mai putem face fata intr-o astfel de lume. Cum naiba sa zici ca e bine, daca nu e??? Nu vreau sa transform poastarea asta intr-unaa melodramatica dar ne-am adunat prea multa suferinta pentru a nu vedea lucrurile asa cum sunt. Vin acasa si zic ca o sa postez ceva vesel si apoi imi aduc aminte de acel copil inlacrimat de pe sstrada care statea cu un colt de paine in mana!!! Cum e cu optimismul? Poi eu una il cam pierd in astfel de situatii. Nu stiu cum sunt altii, dar nimeni nu are un suflet impermeabil iar el este atins de orice. Ma gandeam cum ar fi sa gandim niste „practici pentru inima noastra”. Seriios, uite una din ele ar fi chiar sa ne asiguram inima. Poi acuma pe bune, cand te duci la banca si vezi ca ti-au marit dobanda si faci infarct, cine te salveaza…nimeni. Cand vezi ca persoana de langa tine, cea careia i-ai fost alaturi 22 de ani, pleaca pur si simplu si te lasa cu toate in spate ce e de facut pentru a-ti proteja inima? O alta practica ar fi nesimtirea….pur si simplu sa devii imun la orice dar la naiba….nu poti!!!!! Dumnezeule, am vazut prea multe lacrimi, prea multe suspine, pentru a mai gandi pozitiv. Stiu ca o sa treaca, dar cand? Cum? unde? Ma gandesc uneori ca poate prin ce trecem noi e doar o incercare, o provocare pentru ca CINEVA sa vada cat suntem de puternici si increzatori. Dar parca acest pariu pus cu viata, uneori e cam dur, periculos si riscam mereu sa-l pierdem. Dar nu se intampla asta, pentru ca luptam, incercam, si pana la urma reusim. Stim ca va veni si soare, dar el apare cand deja obrajii nostri sunt uscati de atatea lacrimi iar sufletul nostru secat de sperata. Sorry, ptr postul lacrimogem dar asta am simtit. MI-e dor de acele zile in care radeam, mi-e dor de acele clipe in care nu sufeream  iar ochii nu erau umezi mai mereu. Mi-e dor sa fie bine…

http://www.youtube.com/watch?v=FVhrIfaPKxw

pupici

Anunțuri
Practici pentru inima noastra

Noi, anotimpurile, durerea

Sunt dependenta de vreme. Poate unii o cred o prostie dar orice anotimp imi influienteaza vizibil starea de spirit. Suntem in septembrie, deja toamna isi intra pe deplin in drepturi cerand ceea ce i se cuvine. Ploi, vant, nori, mai putin soare, mai putina caldura. Nu-mi place toamna!! Desi coloristica acestui sezon este una incantatoare, ramane mohorat, rece, trist. Ma intristeaza toamna. Poate anul acesta a fost cel mai trist an si anotimpurile, indiferent de frumusetea lor au fost tot triste. Uneori ne intrebam de ce? Alteori ne gandim ca altfel nu se poate si atunci usor usor ne resemnam acceptand durerea.  Sunt momente dificile  in care ai da orice in schimbul unui gram de fericire sau acelor clipe in care inca zambeai. DEseori te lasi convins de optimism, dar tot ce cele mai multe ori il convingi tu pe el ca atunci cand vine  e acceptat cu greu. Nimeni nu vrea sa sufere, nimeni nu vrea sa aiba parte de perioade de toata cacaoa, dar ele exista si sunt iminente. Acum mai mult decat niciodata imi dau seama ca lunile ce vor veni mai ales aceasta iarna, vor fi groaznice. Pline de amintiri, lacrimi, regrete, intrebari si deruta. Oricat de mult ai incerca sa zambesti, sa fii puternic, sa zici ca o sa fie bine, la un moment dat obosesti. E o lupta intre tine si actiunile altor persoane care inevitabil te ranesc.  Nu stiu cum naiba se face dar parca e scris ca toamna sa mi se intample cele mai nasoale lururi. Poate de aici si reticenta mea fata de acest sezon.  Bine acum nu pot spune ca e asa urat, pana la urma eu m-am nascut toamna(intr-o „superba” luna de octombrie). Stiti, de multe ori ne impunem lucruri, ne hotaram sa gandim intr-un fel, sa schimbam ceva, dar totul tine putin, pentru ca apoi sa revenim la vechile sentimente, la vechile sensibilitati pe care vrem sa le eliminam. Dar toate trec nu-i asa? Ranile se inchid usor usor chiar daca raman cicatrici. E o zicala care spune ca „dupa cum e omul e si vremea”…nush cat de adevarata e chestia asta, pentru ca mi s-a intamplat ca oricat de suparata sa fiu, o raza de soare sa ma faca sa zambesc. NU stiu daca e doar parerea mea dar pe zi ce trece, suntem tot mai afundati in probleme. Zambim frumos, dar pe interior sangeram, dam sfaturi pozitive, dar chiar noi suntem cei cu moralul la pamant. Oare sa fie o furtuna permanenta in sufletul nostru?? E o chestie pe care o urasc si nu o inteleg…de ce de fiecare data orice lucru bun este eclipsat  de rau?? Are cineva senzatia ca nu putem trai si fara rau? S-a gandit cineva baii, prea multa fericire strica, si poc cand nu te astepti vine bomba.  Cum zice francezul „c`est la vie toujour en rose”. Noi sa fim sanatosi ca belelele curg.

http://www.youtube.com/watch?v=5vZHnu17uoY

V-am pupacit.

Noi, anotimpurile, durerea

Femei vs sacul de box

Lasand un pic la o parte „dilemele” noastre existentiale :))) m-am hotarat sa abordez o noua tema care tinde sa se evidentieze tot mai mult in zilele noastre…VIOLENTA IN FAMILIE. Am incercat sa mai scriu despre asta dar se pare ca unii au avut grija sa-mi bage carne in frigider cat sa ma determine sa sterg postarea. PROST AM FACUT!!!!! Se pare ca unii barbati au prea multa energie si nu stiu ce sa faca cu ea. Observ ca acesti macho care ne „innebunesc” pe noi cica, si „ne scot din minti”, au o modalitate foarte ciudata de a-si manifesta dragostea…PUMNUL.  Eu am recunoscut intotdeauna ca sunt femei si femei. Serios, departe de a fi o feminista convinsa, cred ca lucrurile se pot rezolva altfel, prin alte cai. Adica, stai putin, nicio femeie nu a gresit cu nimic sa fie confundata cu un sac de box, iar daca tu ai prea multa energie, nu stiu, du-te si alearga, scoate cainele la plimbare, dar frateee nu da intr-o femeie!!!!!!!! E cel mai josnic lucru pe care il poti face. Nu va impacati, perfect, s-a inventat divortul, eu la mama tu la mama si pace pentru amandoi. Eu cred ca o parte din barbati se vad vreun Doroftei, Lucian BUte ssau „Moartea din carpati” dar ideal ar fi sa nu-si manifeste talentul pe o fiinta care oricat de mult ar gresi chiar nu merita acest tratament. Ma gandeam intr-o zi ce-i poate mana pe barbati intr-o astfel de actiune violenta… alcoolul, nervii,  prostia, badarania? Nu stiu, insa clar mi se pare de departe cea mai periferica metoda de a te impune in fata unei femei. Si ca sa eclipsez toate bancurile misogine…”cica unul vine o data acasa, intra in bucatarie, tranteste usa si striga la nevasta-sa :femeieee, mi-e foame, adu mai repede mancare, cine-i seful in casa asta?? la un un moment dat se trezeste cu o cratita in cap si cu o fata de milog se uita la sotia sa si ii zice: mami, n-am voie nici macar sa intreb?” :))) . Revenind la violenta in familie, nu cred ca e necesar ca niciunul din membrii sa se dea cocos. Intotdeauna am zis ca intr-o casnicie se merge pe egalitate, nu e unul mai superior ca celalalt. Acum fara a da in barbati, dar sincer nu inteleg femeile care suporta batai crunte si cand o intrebi ” mai cutareasca, dar de ce mai stai8 cu el daca te bate?” si acum vine raspunsul ei „pentru ca il iubesc!!!”. Baai deci cand aud asemenea idiotenii imi vine sa mor. Cum naiba ma sa iubesti unul care iti rupe oasele???? Cred ca am uitat sa comunicam. Am uitat sa ne comportam civilizat, si economia asta de cuvinte da in tot felul de artificii…mai un pumn, mai un picior, mai o palma. Si chestia e ca unii barbati chiar nu inteleg ca lucrurile se pot rezolva si altfel. Adica, bai nu o mai suport pe nevasta-me,  da-ma naibii , de ce sa o bat???? O iau frumos mergerm la o bere si ii zic „bai femeie, uite nu mai merge, tu de duci in treaba ta, eu ma duc in treaba mea”, ca acuma exista riscul sa reactioneze ca o isterica asta e altceva, pleci si o lasi sa-si revina. NU cred ca smardoii citesc blogg uri :)) dar ma revolt cand vad o femeie batuta si din pacate asta se intampla din ce in ce mai des. Cauzele violentei in familie sunt diverse…gelozie, paranoia, lipsa educatiei etc. Eu de fel sunt o fire pacifista, si de aceea la astfel de situstii reactionez destul de vehement, desi incerc sa fiu echidistanta. Claaar, nimic nu justifica comportamentul violent in familie al barbatului oricate scuze si-ai gasi el. Stiti celebra replica ” Bai pe bune, nu am vrut eram baut!!!”. Pai mai puisor,  nu ai vrea tu data viitoare cand mai bei sa dai un cap de  perete???? Ma gandesc ca e mai usor sa scapi de adrenaliana care iti napadeste trupul si asa scutesti o fiinta de a fi confundata cu sacul de box. Sper ca nu am fost prea dura, si daca sunt barbati care se simt lezati, le zic ca acest post chiar daca il vor citi mai multi (sper) e dedicat exclusiv celor care se viseaza cum am spus mai sus, Doroftei, Lucian Bute si altii. peace man :))

pupici

Femei vs sacul de box

Marea dilema ;))

Din ciclul „noi si ei” continui postul „El sau ea” cu o alta dilema…cine trebuie sa faca primul pas intr-o relatie??????? Buunn, acum e clar ca s-au dus vremurile alea in care fetele sfioase asteptau sa fie curtate, sa li se aduca flori, sa aiba parte de plimbari sub clar de luna si tot tacamul. Nimic mai frumos zic, dar pana la urma cine face frate primul pas…ca oricum astazi toate sunt cu susul in jos si nu se mai stie ce si cum!!! Daca baiatul e timid si da fata semne toata lumea o judeca, „uite-o frate si pe asta ce panarama e, se da ea la baiat!!!” daca fata e la locul ei si asteapta ca baiatul sa dea un semn iar „uite-o bai si pe asta, e cu nasul pe sus, asteapta sa fie rugata”, fratee ce sa mai intelegi?????? Intotdeauna am zis ca in dragoste nu e loc de preconceptii, prejudecati sau cum vreti voi sa le spuneti. Pana la urma daca sentimentul e reciproc, ce mai conteaza daca el a facut primul pas, sau ea. Cred ca pana la urma totul tine de a fi direct…bai imi place de tine, daca si raspunsul celeilalte persoane e unul pozitiv deja cred ca e penibil sa te prefaci…si ii spui „deci, ne bagam????”. Evident, rapiditatea lucrurilor difera de la caz la caz, dar e foarte importanta lejeritatea intr-o relatie, sa te simti in largul tau, „confortabil”, fara sa fie ceva fortat. Noi inca nu intelegem ca sunt lucruri care vin de la sine, iar daca nu arzi anumiti pasi se duce naibii totul. In alta ordine de idei, mai e faza cu ” aa esti virgina, oups, imi pare rau dar cred ca trebuie sa te mai <rodezi> un pic”, damn bai deci nu inteleg asta!!! Deja e un complex sa fii virgina, ce naiba? Si pana la urma asta nu e o chestie care se judeca…esti sau nu vrgina pentru ca… Pana la urma lucrurile se intampla si punct. Motivele pentru care nu esti „initiata” sunt la fel de multe ca cele pentru care a-i fi „initiata”. Iar asta nu o sa dispara decat atunci cand se vor evapora si acei „domni” care te intreaba dupa primele 5 minute „cand o facem?”. Altfel spus, clar unele lucruri trebuie sa se intample pentru ca asa e firesc, fie mai devreme fie mai tarziu, dar baieti, nu o sa fie nicio fata nebuna sa se culce cu voi dupa juma de ora sau constransa fiind. Bine ma refer la fetele normale, celelalte e problema lor :D. Si aici pe bune, nu e vorba de a fi mironosite, nuuuu, nicidecum, e vorba de a urma un ciclu firesc al lucrurilor care se vor intampla in momentul potrivit cu persoana potrivita. Se poate intampla in prima noapte, se poate intampla in a doua, dupa o luna , zece, habar nu am, ideea e ca trebuie sa vina de la sine, spontan, fara prea multa regie, decat asa, cat sa nu fie lipsita de  ffarmec atmosfera, dar  natural si firesc.  Nimanui nu cred ca i-ar placea sa stea langa cineva gandindu-se…”frate, iar o sa-mi zica asta sa o fac cu el” sau „bai iar vine asta si trebuie sa bag fitile poate se prinde „. Asadar, nu  e mai bn sa vina din partea amandurora si sa nu se simta niciunul, un pic „straight”? Si aici revenim la dileme…iata innca una…daca o faci cu unul i8n prima seara in proportie de 80 % o sa zica ca esti panarama, daca nu o sa zica ca esti sf  Filofteia :))…..Sa mor de mai inteleg ceva. Oameni buni cel mai bine va ascultati inima..

http://www.youtube.com/watch?v=GKai2j3WmNM

v-am pupacit.

Marea dilema ;))

Trebuie sa bag repeat??????

Buuunnn, se pare ca nu m-am facut inteleasa. Spuneam intr-un post anterior ca o parere trebuie sustinuta, argumentata, sa fie fondata. Asadar, pentru toti cei care o ard cu „NASOL”, „NEINTERESANT”, bagati voi un comment si refulati-va frustrarea si incapacitatea de a intelege iar apoi mai vorbim, pana atunci uitati-va si la view-uri cand va exprimati umila parere. Sa aveti o zi buna si bloguri pe care sa votati…asa cum stiti voi :))))).

Trebuie sa bag repeat??????