bătrânul a scos un servețel
cu care și-a șters excesul de salivă.

mi-a zis  că mă mint,
dacă am impresia că pot trăi fără dragoste
și că împărtășania
nu e recompensa celor virtuoși,
ci hrana celor flămânzi.

m-a sărutat pe fruntea fierbinte
și a întrebat de unde setea asta de lume?
cine ar putea să traducă fiecare inimă?

bătrânul a scos un servetel,
cu care și-a șters excesul de salivă,
mi-a dat părul după urechi
și am trăit.

m-a învățat pentru câteva secunde
să respir.
mi-a  arătat din nou cum să merg.

și  ce frică.
și ce fierbințeală în tot corpul.
sunt pași grei,
de bunic care te ține pe genunchi.

mi-a spus ca nu-s primul suflet
și nici cel mai bun.
m-am sufocat.

împărtășania
nu e recompensa celor virtuoși,
ci hrana celor flămânzi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s