Natural “soul make-up” :))
De asta au nevoie unele persoane care au uitat sa fie sincere. Un “machiaj” natural al sufletului care sa le permita sa fie directe. Am mai vorbit despre asta dar deja lucrurile au evoluat prea mult si nu ma pot abtine. Imi dau seama(tarziu dar e bine) in cata ipocrizie putem trai. Noi nu mai putem spune lucrurilor pe nume, nu mai putem descoperi o persoana decat prin prisma aparentelor si ne-am facut un obicei din a deveni falsi. Nu mai poti avea incredere in nimeni si nimic. Daca esti dragut esti privit cu suspiciune. Sunt foarte revoltata si dezamagita. De fiecare data incep prin a da crezare unei persoane, prin a-i oferi tot ce am mai bun si termin prin a spune: “doamne cat am fost de naiva”. Daa, faptul ca sunt o tipa destul de credula e o boala de care nu cred ca ma voi vindeca. Ma intreb daca suntem in stare sa descoperim o persoana? Am obosit sa vad cat de mult ne ghidam dupa aparente si pierdem adevarata esenta a unui om. Privesc in jur si constat ca sinceritatea e o calitate care tinde sa dispara. Ne-am obisnuit sa fim ipocriti, sa zambim fals si sa aruncam cuvinte lipsite de orice incarcatura emotionala. E atat de greu sa spui ceea ce simti? E atat de greu sa privesti in ochi o persoana si sa-ti exprimi niste sentimente, indiferent care ar fi acelea? Multi sunt atat de ascunsi incat nici ei nu se pot gasi!! Sunt “niste unii” care au nevoie de o cosmetizare a sufletului. Departe de mine gandul de a fi tendentioasa, dar asta e adevarul. Un om care nu e in stare sa-ti spuna in fata ceea ce gandeste, clar necesita un “machiaj” interior. In ce consta asta? In micile “atentii” pe care le primeste. Nu stiu ce trecere au la unii apropourile fine, tinand cont de faptul ca noi suntem obisnuiti cu gandurile “invizibile”. Atat de invizibile sunt incat orice dorinta de socializare, deschidere, capata alte sensuri. Suntem o natie care avem nevoie de muuuult machiaj sufletesc, pentru a ne da seama ce e in sufletul celui de langa noi. Fiecare jucam, dar avem propriile reguli, insa nici pe acelea nu le respectam. “Cu un jucator ca tine, nu mai am nicio rugaminte”. Un jucator care nu respecta regulile clar nu poate fi un bun competitor. Trisam prin superficialitate, jucam cat se poate de murdar, si la sfarsit ne asteptam sa primim “aurul” insa nu ni se cuvinte nici macar “bronzul”. Multi sunt eliminati din “concursul” acesta mare din cauza “dopajului” cu prejudecati si incorectitudine. Dar haideti ca deviem de la subiect si pierdem firul. De fapt vroaim sa ajung la conceptul de prietenie….ptr ca de ea se leaga falsitatea, ipocrizia si altele. Nu stiu ce inteleg unii prin prietenie? Raman socata cand mi se spune..”vai da nu credeam ca esti asa prietenoasa si de treaba!!? Sincer, cade cerul pe mine cand aud asa ceva!! Asa de extraordinara a devenit dorinta asta de socializare? Da, intr-adevar, nu-mi fac un autoportret, dar pentru cei care citesc acest blog voi spune ca sunt extrem de sociabila, prietenoasa si deschisa. Imi plac oamenii si incerc sa cunosc cat mai multe persoane si asa cred ca sa am elucidat orice dubiu sau suspiciune de ganduri ascunse. Asta inteleg eu prin prietenie, devotament, sinceritate si respect. Insa acest cuvant a capatat alte nuante si unii si in cazul acesta au febleti…Se spune ca un prieten adevarat “iti tine mana si iti atinge inima”, cred ca e cea mai potrivita definitie a prieteniei. Insa exista situatii cand aceasta se transforma fara sa vrei dar nu intram in detalii pentru ca ca nu e cazul. Ideea e ca dezamagirea este foarte mare cand dai tot si primesti nimic…Oricum am invatat un singur lucru: ca nu are rost sa-ti pierzi timpul cu cineva care nu este disponibil sa si-l petreaca pe al lui cu tine. O categorie de oameni sunt ca si femeile…folosesc atat de mult machiaj sufletesc incat atunci cand e natural, interiorul e plin de riduri. De aceea poate vor apela la unul mai light. 
. Melodia pe care o postez nu prea are legarura cu tema dar imi place de mor, si spune ceea ce nu am spus eu in postarea asta:)
pupici
Intr-un colt de suflet…
Si revenim la sentimente…..mama lor 
(…. “Insa ce nu pot uita, este amintirea ta/ te pastreaza inimaaa/intr-un colt de suflet… “
Ma iubeste….lumile…domnule :))))))))))
Dat fiind faptul ca starea mea de spirit nu s-a inbunatatit, ma gandeam ca putina katerink pentru a-mi exterioriza sentimentele negative nu strica.Va avertizez de la bun inceput ca acest articol e un pamflet si trebuie tratat ca atare. Ei bine dupa cum stiti, duminica mergem la vot!!! Mai cu o bere, mai cu un mic, mai cu un taraf, candidatii si-au indemnat electoratul sa mearga la vot si sa aleaga destinul acestei tari!!! NU zaaauuu, electoratul? Alege? Eu cred ca tristii astia nu au nici cea mai vaga idee de ce inseamna sa hotarasca cei care voteaza!! Ma tot gandesc la discursurile astea plicticoase, trase la indigoo, lipsite de fond dar mai cu seama mincinoase. Ar fi foarte misto sa incepem sa adaptam texte din comunism la zilele noastre, ar fi genial. Cum ar fi sa transformam celebrul slogan ” nu vrem bani nu vrem valuta, vrem ca Roman sa ne …” in “Base e idoluu la femeii, se stieeeeee” ))))))))). Parlamentarii vor avea de acum noua lor deviza ” la naiba… sa furam” iar partidele isi vor schimba denumirile conform noilor reglementari UE. Asadar, PSD nu va mai fi partidul social democrat ci va deveni “pentru sine dansez”, PNL nu va mai fi partidul national liberal, va deveni “povestirile nocturne libere”, asta va fi gen interzis, cu Laura Andresan, numai ca in locu ei va fi Udrea ))) iar PD nu va mai fi partidul democrat va deveni “protejati dihorii” pentru politicienii care put de atata demagogie. Ca de fiecare data, la o perioada de 5 ani vom pune stampila pe moaca celui care credem noi ca ne va conduce dar nu va fi asa!!! Presedintii astia ar trebui sa aiba carnete, ca cele de conducere plus puncte de penalizare. Nu ai marit salariile, pac 10 puncte penalizare!! NU ai asfaltat strazile, bang 15 puncte penalizare. Nu ai facut din tara ceea ce ai promis, taticu, permisul suspendaat pe viata!!!!!!!!!!!!!!! Cat de frustrant e sa votezi pentru nimic????? NU ai locuri de munca, nu ai economie, nu ai justitie, nu ai invatamant…In schimb avem circ din plin. Nu vad de ce am mai da bani pe biletele de teatru cand avem unu gratis oferit de clasa politica. As vrea sa vad un show care sa se numeasca “Te pui cu noi?” care sa-i aiba ca invitati pe Basescu, Geoana, Iliescu si Oprescu iar moderator sa fie Vadim….huooo, jos mafia )))))))))))). Imi si imaginez cum ar replica fiecare. Basescu: ” Domnule, cine se pune cu mine, se pune cu naiba, pentru ca eu, domnule, is al naibii de buunn” , Oprescu: ” Bai deci sa mor eu, Traiene, lasa harneala asta ca deja devii obraznic”, Iliescu: “mai animalelor, ha, deci nu vad ce vreti sa insinuati, haa , dar, un singur lucru este cert, ha, ca mine nu e niciunul. Eu, ha, sunt 3 in 1, ha, sunt si Iliescu, sunt si Ion si sunt si Miercea Geoana daca vor muschii mei” iar fara nicio putere, utimul da nu cel din urma Geoana: “vrrrreau sa spun si eu ceva, va rrrrrrooog!!! La care toti in cor: ” te pui cu noi maaa”? Mda, vom vota iar, si nu stiu cati dintre noi o vom face, dar sunt sigura ca vom vota cu sufletul, ca asa suntem noi romanii…sufletisti!!! “lasa maik ca ai vazut, ne-a dat ulei, ne-a dat vin, e baiat buuun!!! Suntem foarte hotarati, cand mergem la vot, ceea ce ne caracterizeaza, nu si cand ajungem la urna. Pleci de acasa, “frate il aleg pe Base” ajungi acolo si incepi in cabina ” baai da ala saracu mi-a dat mici si bere, da-l naibii pe Basescu”. Romania voteaza!!! Domnilor, dansam pentru dumneavoastra!!!!!!!!!! Romani de oriunde, sa votati….bine!!!!
Miracole
Vreau sa incep postarea asta cu o intrebare…credeti in miracole? Ideea pentru postarea asta mi-a venit ajutand un tip care da bacu sa faca o varianta de examen. Era un citat care zicea ca “exista doua moduri de ati trai viata, unul in care nu crezi in miracole si altul in care crezi ca totul este un miracol”. Sincer perioada asta chiar nu-mi da voie sa am un raspuns clar. Mi-am dat seama ca oricat de mult am filozofa viata ramane la fel, nu o putem schimba cu nimic, pentru ca oricum isi va urma cursul ei. Vreau sa cred in miracole, poate chiar mi s-au intamplat, dar ele vin atat de rar incat uiti ca mai exista, uiti sa mai crezi in ele. Am nevoie sa stiu ca exista minuni si ca atunci cand iti doresti ceva cu adevarat se va indeplini. De regula cand vorbim de miracole, inevitabil aducem in discutie divinitatea. Avem tendinta sa spunem ca acolo unde exista miracole exista El, pentru ca fara contributia Lui nu ar avea loc. Vreau sa scoatem din discutie contextul religios, pentru ca fiecare avem modalitatea noastra de a crede in Dumnezeu si nu are rost sa intram in polemici pe aceasta tema. O sa incercam sa vorbim de miracole doar din prisma perseverentei noastre de a face ca ceva sa fie realizat. Dar ce se intampla cand nu mai ai putere sa mai crezi? Ce se intampla cand valul care te i-a este atat de mare incat innecul devine certitudine. Bun, putem gasi un miracol in orice…in familia pe care o avem, in acest dar divin numit VIATA, in orice ne inconjoara dar cat de grav e atunci cand acestea nu-ti sunt de ajuns? Lipsa miracolelor= neimplinire? Poate da, poate nu. La un moment dat se aduna in tine atatea de spus, de aratat, de privit, de simtit incat ai impresia cum inima iti explodeaza. Incepe sa bata non-stop, atat de puternic incat te gandesti ca numai un miracol te poate salva de infernul neimplinirii. Cum naiba sa mai crezi in miracole cand fiecare zi e oglinda celeilalte? Aceeasi stare, aceeasi privire goala, acelasi corp greu si acelasi suflet care arde in asteptarea unei schimbari…unui miracol. Tabloul perfectiunii pe langa faptul ca nu exista este si foarte greu de construit. In schimb ma intreb un lucru: Cum te poti simti atat de singur desi in jurul tau sunt o gramada de oameni?????? Miracolele vin greu si pleaca usor, vin tarziu dar pleaca devreme. Trec atat de repede incat nici nu ai timp sa le intelegi. Vin atat de greu incat obosesti sa le astepti, uitand ca mai exista. Nu ne ramane decat sa zburam o data cu timpul, peste cerul nerabdarii, asteptand miracolele…Raspunsul la intrebarea daca acestea se vor infaptui il cautam in fiecare secunda, minut, ora, in disperarea de a scapa de chinul expectativei. Ne dau miracolele putere? Sunt adevarate? Incerc sa fiu cat mai obiectiva si o sa spun ca mi s-au intamplat cateva lucruri care mi-au dovedit ca putem crede in miracole. Chiar si atunci cand iti pierzi puterea de a le mai da crezare ele tot au loc dovedindu-ti spiritul slab. Momentam am spiritul slab…mi s-a produs un “scurtcircuit” gata sa declanseze un incediu care nu poate fi stins nici cu apa nici cu nimic altceva…decat cu o schimbare.
v-am pupacit
Just listen…
O melodie pe care o stiu de mult si pe care de ceva timp, o ascult in disperare. No words, ascultati si bucurati-va inimile.
Ingeri cu aripi albastre
Multi spun ca plansul descarca, ajuta la eliberarea sufletului. Ei bine trebuie sa recunosc ca eu chiar sunt o persoama care plange usor…poate e o dovada de slabiciune…nu-mi pasa. Am revazut o piesa care m-a tulburat din nou. Am ajuns acasa cu lacrimi in ochi si cu mii de intrebari fara raspuns. Am adormit cu aceleasi intrebari si m-am trezit cu aceleasi intrebari. Ce te poate infuria mai mult decat sentimentul de neputinta? CE te poate dezarma mai mult decat ceva care poate parea imposibil desi in aparenta nu e !! Sunt arme pentru a infrunta destinul? Poate parea absurd dar eu chiar cred in destin. Stiu ca toate lucrurile sunt planificate si ca el le va realiza in ordinea prioritatilor. Sa plangi nu e un delict!!! Sa suferi e o infractiune pentru care platesti cu sufletul, cu trupul, slabit de putere si cu sute de “ingeri cu aripi albastre” care cad usor pe obraji. Acea senzatie oribila ca nimic nu-ti mai poate incalzi sufletul si ca singura “camasa interioara” e suferinta te infioara. Purtam pe sub piele “camasa dorintei”, speranta si visul. Suntem inbibati de un cocktail de sentimente care se razboiesc acolo in intunericul sufletului pentru a ne defini. Sufletul vorbeste pentru noi, el e mesagerul celor mai puternice trairi. “Ingeri cu aripi albastre” il dau de gol si poarta cu ei chinul unui foc ce arde neincetat fiecare molecula din noi. Lacrimile purifica, lacrimile fac ochii frumosi fie ele de tristete sau bucurie. Da, stiu o sa spuneti ca sunt emo, nu, nu sunt emo, dar banuiesc ca orice om are “dreptul” la perioade proaste. Bine, ce-i drept abonamentul pare sa fie destul de des dar stiti cum e zicala aia “rau cu rau dar mai rau fara rau”. Urasc perioadele astea innegurate, ceata asta care se pune peste viata noastra si care cu greu se ridica. Ma uitam ieri pe albumul de poze si fara sa vreau mi-au dat lacrimile…pentru prima oara in viata mea mi-am dorit sa fiu din nou copil si sa retraiesc acele clipe lipsite de tensiune, amaraciune, suferinta si neincredere. Tot timpul mi-am dorit sa fiu considerata mare…ma enervam la culme cand imi spunea cineva ca “ei lasa , tu inca esti mica”!!!. Am crescut, m-am maturizat si o data cu asta am avut si lovituri foarte grele, care m-au facut sa ma calesc. Asa au inceput sa vina mai des si “ingerii cu aripi albastre”. De ceva timp m-am obisnuit sa port masca fericirii desi ii dau sufletului balsamul amar al lacrimilor. M-am resemnat sa ma invelesc cu patura durerii in ciuda razelor de lumina care stiu ca vor veni. Am incercat sa ridic un zid impotriva suferintei, dar s-a daramat. A fost atat de prost construit incat la prima “viitura” s-a facut una cu pamantul. Astern pe foaie litere grele, incarcate de povara incertitudinii, confuziei si a neincrederii. Multi nu vor intelege cum te poate marca atat de mult o piesa de teatru…ei bine, poate. Simteam cum imi zboara sufletul cu fiecare replica, fiecare gest, fiecare privire, fiecare rasuflare. Zbura spre neimplinire, regrete, jumatati si spre foarte multe indoieli, dubii. “Ingerii cu aripi albastre” vin fara sa-i chemi. Apar de nicaeri, cand te astepti mai putin, pregatiti sa-ti dezgoleasca slabiciunea, emotia, gandul…Plangem cand suntem tristi, plangem cand suntem fericiti, lacrimile aduc cu ele avalansa trairilor puternice. Sa plangi nu e o rusine, e dovada umana a ceea ce traim si simtim. Povestile sunt triste si dor, mai cu seama cand personajele principale suntem noi. Purtam cu noi inca din fasa pacatul lacrimilor, care ne purifica sufletul si intreaga fiinta. Suntem prizonierii a tot ceea ce iubim si ne patrunde prin fiecare por. “Ingeri cu aripi albastre” vor veni mereu in clipe cand iubim, cand radem, cand privim si simtim cu intensitate.
“Eu nu te iubesc pentru ceea ce esti tu ci pentru ceea ce sunt eu , langa tine”
Zilele trecute ascultam o melodie si pe ea rulau tot felul de idei, texte, care puneau in evidenta diferite sentimente. Printre ele se numara si acest text care mi-a placut foarte mult si care cred eu spune mult mai mult decat ne putem imagina. De obicei noi ne punem foarte multe intrebari, ne framantam cu tot felul de idei, fara sa ne dam seama ca de multe ori ne complicam fara rost. Da, daca e sa gandim asa, iubirea e complicata, e intortocheata, doare si de multe ori te lasa gol sufleteeste. Insa ce facem fara ea? Niciun sentiment nu ne implineste atat de mult, niciun sentiment nu ne confera atata siguranta, nebunie si senzatie ca nimic nu e imposibil. Uneori cuvintele sunt inutile, iar sentimentele atat de puternice incat chiar nu au nevoie de un limbaj verbal. Dupa ce am vazut citatul asta ma gandeam daca iubirea e atat de puternica incat sa ne faca sa traim prin persoana de langa noi? Cred ca o data ce iubim, el/ea capata un statut foarte important, devine inevitabil un pilon care ne sprijina, ne da putere, incredere si siguranta. Sunt persoane care ne trezesc sentimente sau stari pe care nu ne imaginam ca le putem avea. Sunt persoane care ne dau atata siguranta incat ne scapa de orice bariera, teama, inhibitie… Sunt persoane care ne fac sa traim FRUMOS, care ne daruiesc cate putin din TOT. “Eu nu te iubesc pentru ceea ce esti tu, ci pentru ceea ce sunt eu langa tine”. Ce sunt EU langa tine? Pot fi orice, daca tu ma faci sa fiu… Pot fii un zambet frumos, pot fi o lacrima , pot fi o durere ce mocneste, sau pot fi o bucurie nevinovata. Pot fi bine si rau, pot fi soare sau ploaie, depinde ce ma faci tu sa fiu!!!! Iubirea ne poate face sa fim orice. Traim ca sa iubim si iubim ca sa traim. EA ne da viata, fiori si mii de batai pe minut. CE SUNT EU LANGA TINE? Pot fi un cantec pe care glasul tau sa-l fredoneze neincetat, pot fi un dans pe care corpul tau sa se miste dupa bunul plac…pot fi o mangaiere care sa te aline atunci cand suferi, pot fi o palma atunci cand gresesti!!!! POt fi orice numai daca ma vei face sa fiu. Iubirea ne modeleaza, ne face sa capatam “forme” frumoase si dintre cele mai speciale. Iubirea e ca o furtuna….soare-ploi, soare-ploi. CE POT FI LANGA TINE? POt fi cerul spre care privesti pentru a vedea soarele, pot fi ploaia care iit bate in geam cu amintiri si vise. POt fi….un INTREG din care tu sa iei putin cate putin. Insa e “un pot fi” mult mai important….POT FI NUMAI DACA TU ESTI.
P.S. ( In caz ca o sa ma intrebati postarea nu e cu dedicatie, deci nu e pentru nici un baiat anume) you know, “lonely girl” , but i waite for him
“Sa facem nino nino”…
Ma uit in lista de messenger si vad tot felul de statusuri…dnd, brb, nu`s, somnik )))), ei bine iata si unul care mi-a atras atentia….”Cam scartie ceva in relatia noastra…hmm, cred ca patul” )). Ei bine e statusul unui baiat. Acum, stim cu totii ca sexul nu mai e demult un subiect tabuu si ca este dezbatut oriunde, oricand, dovada si Romania porno in care traim. Acum nu vreau sa fiu rea dar credeti ca baiatul asta are anumite probleme? )). Oki, cat de mult conteaza sexul intr-o relatie? Evident , ma astept ca parerile sa fie impartite, diverse si dintre cele mai spumoase. Buunnn, inca de la Adam si Eva, Dumnezeu ne-a zis in felul urmator…”cresteti si va inmultiti”. Prin urmare au aparut Cain , Abel si in zilele nostre, baietii care te intreaba dupa cinci minute “cand o facem?”. Oki, mie una imi place sa cred ca am evoluat de la stadiul primar si ca instinctul animalic nu mai e o problema. Din pacate nu. Sexualitatea e peste tot, ne urmareste oriunde si culmea….normala in orice imprejurare. Eu sunt foarte deschisa, abordez orice subiect, dar ce te face pe tine sa crezi ca iti voi spune de la primele 5 minute din prima intalnire ce fantezii am sau ce pozitii preferate am:)))) comme on!!!! Fireste, ceva scartie in relatia noastra, dar nu scartie, face un zgomot infernal, insa nu patul dragule, ci lupta singurului tau neuron care zbiara disperat dupa ajutor. Imi plac oamenii directi, dar nu atat de directi incat iti violeaza intimitatea de la prima intalnire. Mor de ras cand vad cate un “baietas dinasta” care incearca sa te agate si in ultima instanta dupa ce oboseste, transpira, e terminat, iti zice : “haide ma zi o data o facem sau nu?:)))”. Am impresia ca o parte masculina(nu toata, sa nu-mi aud vorbe) crede ca pe femeie scrie Whilrpool, ii seteaza programul si nu mai au nicio problema. Mare greseala au facut, pentru ca de multe ori masinariile mai dau si erori ))))(si inca de lunga durata).Multi spun ca sexul e o necesitate…oki, de acord, insa ca orice necesitate nu o faci decat daca ai nevoie, prin urmare, mananci daca ti-e foame, bei daca ti-e sete deci vei face si “nino nino” daca vrei vrea. Ma amuza foarte tare ca marea majoritatea a barbatilor nu accepta NU-ul si pentru ei negatia e ca o creta noua care scartaie pe tabla gata sa-i aduca in pragul unei crize )). NU e nu si punct. NU, ei au nevoie de motive, de super argumente si explicatii. In noi s-au dezvoltat niste automatisme, dar baieti, pana aici ). NU vreau sa vad o femeie robot si un barbat cu un clopotel gata sa-l foloseasca oricum. Inca o tampenie care se intampla in ziua de azi, nu mai ai voie ca fata sa ai amici baieti pentru ca niste voci suspicioase vor spune: “ahhhaa, aia doi au iesit, deci clar si-au pus-o”. De unde atata siguranta frate? Au unii un gps al “iubirii” care le indica care sunt impreuna si care nu?:))). Noi suntem foarte “scartaiti”, de fapt prin definitie suntem un popor de” scartaiti”. La noi totul scartie, totul se rezuma la ceva, totul trebuie despicat in patru si musai indus. Daaa, indus ). Deci e penala rau chestia asta, daca tu ca fata nu te simti(esti mai nesimtita de fel) ))))))))) EL, incepe sa aiba texte aluzive, gen “nu ti-e cald?”, sau “am nevoie de cursul de la economie, poti sa treci sa mi-l aduci”, si cel mai haos ” spuneai ca ti s-a stricat windows-ul, as putea sa vin sa ti-l reinstalez?”. Si ca tot suntem in tema, era un banc foarte tare care spunea asa: “Doi studenti, la ASE, pleaca la munte si seara in camera, se intampla lucruri. El catre ea: se dau actiuni, ea: ne pare rau bursa e inchisa. Dupa ceva timp el din nou: se dau actiuni, ea: ne pare rau bursa e inchisa. Mai trec cateva minute bune de asteptare, de data asta ea catre el: s-a deschis bursa, si imediat vine raspunsul lui: ne pare rau actiunile au fost date pe sub mana ))))))))”. Am facut un experiment o data si dupa ce am vb cu cativa tipi dupa primele 2-3 propozitii vorbite pe mess toti intrebau acelasi lucru “esti virgina?”, la ultimii era caterinca maxima ca spuneau: “stii as vrea sa te intreb ceva, zic da stiu” la care el imi trimitea o moca dinaia surprinsa ca si cum nu m-as fi prins in veci de ce mister avea sa descopere ))))))). Nu stiu, stau si ma gandesc daca e bine sa ai obsesii….eu nu am am, cel putin de`alde “nino nino” nu )))))))) dar ce te faci cu unii dezaxati care au facut o pasiune pentru scartaiitul patului de aici rezultand o droaie de copii nevinovati care mai tarziu nu vor avea ce manca, asta pentru ca tatal lor nu a auzit de prezervativ. El saracu ce zice: “femeie lasa ca facem 10-11 copii, si ne-am scos cu banii din alocatiile lor”. “Sa facem nino nino” si a aparut echipa de fotbal )) !!!!! Hai cu natalitateaaa fratee!!!! I-am facut o faza unui tip….tinea mortis sa ne vedem si i-am zis da, oki, eu sambata am bilet la teatru, iti iei si tu daca vrei si ne vedem acolo. Saracu dupa atata chin si atatea texte, a ramas blocat si dupa minute de zbucium interior a renuntat. Cruda karma asta uneori nu?:)))) Sa facem “nino nino”, heeyy, chiar iti place tie jocul de-a sirena?:)))))
hai v-am pupacit
Yo`are a pupin` :P
Ca tot ne-am lamurit cu vaca porno in aceasta postare voi vorbi depre pupin` people, adica versiunea romana, oamenii pupincuristi. Oki, am inteles ca in viata sunt momente in care trebuie sa fii diplomat, sa dai din cap afirmativ(atentie nu ma refer la masterul in comunicare nonverbala ))), prietenii stiu de ce ) desi tu nu esti de acord, dar trebuie sa pastrezi aparentele. Pupincuristul, vedeti voi, este acea persoana care indiferent daca e revoltat isi perie seful, i se declara multumit, ba chiar e in stare sa-i faca si extraservicii numai sa fie in asentimentul lui “big boss”. Fuck, cata ipocrizie, mai poate nu fac bine , dar eu una chiar nu sun genul care sa fac complimente gratuite. Ma amuza oamenii ofuscati care daca le spui “bai uite aici a cam scartait, dar a fost oki”, vaaaiiii, dar nu se poateee, extrraordinar!!!! Am observat ca exista doua tipuri de oameni care fac o critica: oamenii care critica educat, civilizat, cu foarte multa politete si care au si argumente, si taranii care se duc ei nu stiu unde, si evadeaza criticul de arta din ei si incep sa se scarpine in nas si sa zica ca nu le-a placut. Acum, e bine sa fii direct, dar in conditiile in care tu nu ai facut nici macar un an de teatru sau regie sa vii sa-i spui unui om “baaaii regizore, i-a vezi ce faci ca spectacolul ala al tau e varza” si culmea , tocmai acea persoana este probabil atat de critica incat nu a stiut sa diferentieze 2 piese . Pai atunci daca astfel de persoane critica cred ca ar fi o mare idee sa se reprofileze. Pupincuristul, e tot timpul de acord cu seful, pentru ca stie ca e atat de slab incat nu ar putea sa-i dea argumentele necesare pentru care NU ar fi de acord. Nu am inteles niciodata relatia asta ostila dintre sef-angajat…il punem pe sef pe un piedestal si nici ca il coboram de acolo. Iti dai seama , daca vine sefu si iti zice “du-te ma in aia a matii”, tu ce faci?…ma duc sefu sa traiti, daca asa ati spus dvs )))). Pe bune, noi romanii suntem nascuti cu ipocrizia, iar genul pupincurist e cel mai afectat de aceasta boala 
. Sincer eu sunt genul de persoana care accept critici, insa vreau ca acele critici sa fie urmate si de argumente, pentru ca daca arunci cu noroi asa de`amboulea ca sa fii tu smecher chiar nu ma afecteaza. Am impresia ca “the pupin` people” sunt un fel de avocati, fara sa-si dea seama ca de fapt sunt doar niste unelte de care cei mari se fololsesc. Adica stai putin, astia barosanii nu-si pot face lobby singuri, tre sa vii tu si sa demonstrezi cat de “marfa sunt”??? Ce-ai de gand sa faci? Sa faci niste pliante, eventual un speach, si sa te astepti ca “al mare” sa-ti fie recunoscator? Nuuuuu, nu o sa se intample asta, pentru ca la prima abatere cand vei riposta iti va da cu sutul in fund!!! Pupincurismul e la moda, e daca vreti, un romanism, care face parte din arsenalul speciei noastre. Suntem porno, suntem pupin` deci suntem ROMANI. Am o idee de afaceri pentru cei care fabrica prezervative…prezervative pentru neuroni )) . Asadar, indiferent decat “frecus” au parte cu noile “durex neuro” )) vor fi protejati de “fuckingul” celor care pupa prea mult ))). Noi gandim prin altii, vorbim prin altii, ne-am pierdut si ultima farama de personalitate. Noi suntem noi, gandim ca noi, dar doare. Suntem atat de romani incat orice ne incomodeaza orice ne deranjeaza, dar putini o spun.
v-am pupacit.
Vaca porno:)))))
Romania e porno…..avem piticul porno, avem eleva porno, profesoara porno, bunica porno chiar )))) ; stateam si ma gandeam ca in curand va aparea vaca porno:)))). Nu ma mir sa o vedem pe Milka aparand la pagina 5 dand lapte in cele mai hot pozitii, sau si mai incendiar, un pictorial exclusiv cu Milka si Fulga..eeee? Bai deci serios, am devenit o tara porno, nimic nu mai e normal. Am pierdut orice urma de mister, de feminitate…am ajuns o tara in care toata lumea se dezbraca peste tot si culmea creste “audienta” )))) . Trist!! Ma intreb acum ce o sa urmeze? Sa o facem in direct la Diaconescu? Romania e porno, toti baga, toti “o iau”, toti “o dau” insa nimeni nu recunoaste )))!!! Ca tot vorbim de “Romania porno”, vreau sa fac o completare la postul anterior, multi au inteles ca sustin faptul ca cel de langa tine trebuie sa fie oricum si ca doar sufletul conteaza…am specificat clar, TREBUIE SA EXISTE UN ECHILIBRU INTRE FIZIC SI MODUL IN CARE GANDESTI, pentru ca tu sa fii o persoana placuta. Atractie fizica?????? Oki, putem vorbi si despre asta atata timp cat aceasta nu este exagerata. O data ce tu vezi intr-o femeie doar o bucata de carne pe care o modelezi mai ceva ca plastelina sa nu ne mai mire ca toate donsoarele se dezbraca peste tot si pentru toti. Poate o sa par un pic ancestrala, dar mereu am zis ca nuditatea , goliciunea unei femei e o chestie privata, destinata exclusiv partenerului langa care sta. Faptul ca ma duc si ma vede juma de tara goala la tv nu ma face sa ma simt mai “femeie”. Caracterul porno pe care l-a capatat aceasta “tara a alegerii”(din care vedem bine ca nu prea avem ce sa alegem) se datoreaza in totalitate gandirii noastre….extremiste. Femeia e sexi daca apare in fundul gol si are 1.90 iar barbatul un mascul feroce daca e plin de muschi si patratele. A tine la fizicul tau nu inseamna sa fii un turbat dupa fiare si sa-ti deformezi corpul facand non-stop sala(ca asa te iubeste pa tine femeile ))) ). Ma uit la pustoaicele astea si observ cu tristete ca sigurele modele pe care le au azi sunt Sexy Brailanca, Simona Senzual, Nikita si alte aparitii “exotice”. Deci nu m-as mira ca maine poimaine revista playboy, un anume “maharu” sau orice alt reper sa devina cartea de vizita a fiecarei fete. De fapt ce zic eu carte de vizita…direct master in “comunicare” specializare limbaj “nonvebal”. Asadar, traim intr-o epoca in care a fi roman inseamna sa dai tot ce e mai rau din tine si sa faci orice este interzis, ilegal sau “ingrasa”. Daaaa, normalitatea e interzisa, portul de creier este ilegal iar moaca, evident, ingrasa:)))). In concluzie ramane de vazut daca vaca porno va fi mai porno decat Alina Plugaru, iar pictorialul dintre Fulga si Milka va fi mai incendiar decat filmul cu Nikita facand sex:)))))). Sper ca va dati seama ca in curand a fi roman va deveni un trend si ca al treilea razboi mondial sigur va incepe de la lupta intre cele mai tari tari de avea si ele o “Naomy”, o “Nikita”, o “Roxy manelista”, un “Fernando de la Caransebes” si alte personalitati contemporane. Stand bine sa ma gandesc cuvantul “porno” chiar e cel mai potrivit pentru a descrie Romania. De ce? Simplu…Romania este intr-un mod abstractional o a doua Laura Andresan…adik..o ia de la toti, da la toti si in ultima instanta primeste ceea ce i se cuvinte…o mare U.E(ca doar acum suntem integrati nu?) )))) . Inchei cu o dedicatie…zi-le Puuyyaaa(pentru cei care o “ard” votand, nasoala si neinteresanta vaca asta porno aa? ) =)))) )
